Bucureștiul a găzduit pe 29 septembrie 2026, cea de-a 11-a ediție RONOG – Romanian Network Operators Group. Conferința, organizată la Radisson Blu Hotel Bucharest cu susținerea InterLAN-IX, a adunat câteva sute de participanți: operatori de rețele și telecomunicații, furnizori de servicii de Internet, specialiști în securitate cibernetică, reprezentanți ai companiilor de tehnologie și ai instituțiilor publice.
Agenda a acoperit securitatea rețelelor și atacurile cibernetice, creșterea traficului de date, infrastructura de fibră optică, tehnologiile din centrele de date, rutarea traficului, interconectarea directă între rețele și evoluția Internet Exchange-urilor europene. Inteligența artificială și automatizarea rețelelor au fost teme abordate la eveniment. Ziua s-a încheiat cu RONOG 11 Networking Party, unde discuțiile au continuat într-un cadru informal.
Formatul RONOG rămâne neschimbat: sesiuni tehnice, experiențe concrete din industrie, prezentări comerciale descurajate. Tocmai de aceea, a fost o conferință în care oamenii care construiesc și operează infrastructura Internetului au interacționat față în față.
M247 Global, prezent ca Gold Partner
M247 Global a participat la RONOG 11 în calitate de Gold Partner. Pentru companie, nu a fost o apariție izolată, ci una dintr-o serie de participări consecutive, prin care M247 Global a devenit parte a comunității RONOG.
La standul dedicat sponsorilor, echipa de business development management a prezentat principalele servicii M247 Global: cloud, servere dedicate, conectivitate și protecție DDoS. Participanții au putut discuta cu experții despre configurații, cerințe de rețea și scenarii concrete de migrare și securitate.
Pe scenă: „Out of the Hypervisor Trap"
Momentul de pe scenă a aparținut lui Alin Ștefănescu, Global Network Architect la M247 Global, cu prezentarea „Out of the Hypervisor Trap” care a scos în evidență cum și-a reconstruit M247 Global cloud-ul pe OpenStack și a simplificat semnificativ modul de utilizare.
Alin Ștefănescu a pornit de la o schimbare pe care operatorii o simt deja în buget. În piața soluțiilor proprietare de virtualizare, portofoliile de produse s-au comprimat de la 168 de SKU-uri la 4 pachete, licențele perpetue au dispărut din 2024, iar majorările la reînnoire au ajuns, potrivit datelor prezentate, între 100% și 1000%, față de 10–20% anual cât era considerat tipic. Concluzia: pentru un utilizator final este o linie dureroasă de buget, dar pentru un furnizor de hosting este o problemă existențială, pentru că nu poate construi un business solid dacă prețurile sunt atât de volatile.
Alaturi de costuri, mai există însă o miză. Prezentarea lui Alin a descris „triada dependenței": blocajul la nivel de hipervizor, cel operațional (fiecare runbook și fiecare automatizare sunt legate de un singur API) și cel comercial (fără licență perpetuă și fără pârghie de negociere). Întrebarea propusă publicului a fost una simplă: dacă furnizorul tău de Cloud ar tripla prețul mâine, în câte luni ai putea migra?
Răspunsul M247 Global a fost OpenStack. Motivele: guvernanță deschisă, fără taxă de licență per core, ieșirea din ecosistem fiind construită în design. Piața validează alegerea: peste 55 de milioane de core-uri în producție la nivel mondial în 2025, o creștere estimată de aproximativ 4 ori a implementărilor până în 2029, iar peste 80% dintre furnizorii din ecosistem se confruntă cu exoduri de la VMware. Un avantaj strategic: infrastructura M247 Global însumează peste 55 de centre de date/Puncte de Prezență în 28 de țări și 5 regiuni, cu un plan de control 100% open-source și zero taxă de licență per core.
Problema OpenStack: primele treizeci de minute
Alin Ștefănescu a pus în discuție și o slăbiciune a platformei: problema OpenStack nu ține de capabilități, ci de primele treizeci de minute. Horizon este o consolă pentru operatori și nu oferă o experiență simplă pentru clienți. Un client care vrea doar o mașină virtuală, se confruntă un o complexitate care nu îl avantajează.
Soluția M247 Global a fost o „ușă de intrare": un portal de clienți care ascunde complexitatea, fără a sacrifica puterea. Pentru nespecialiști, fluxul este simplu: alegi țara, dimensiunea și imaginea, apoi faci deploy. Resursele se configurează în limbaj clar (CPU, RAM, disc), backup-ul și snapshot-urile sunt butoane, iar factura este una singură, itemizată, în euro. Pentru ingineri, portalul oferă API-ul OpenStack nativ, Terraform, Ansible, CLI și SDK-uri, cloud-init, imagini proprii, RBAC, proiecte, cote, chei API și jurnal de audit. Ambele lumi lucrează pe aceeași infrastructură.
Așa a rezumat Alin Ștefănescu ideea de bază: „Avem două tipuri de consumatori: cei basic, care își configurează servicii simple, și power users, care pot apela la unelte automate pentru servicii cu un nivel ridicat de complexitate. OpenStack ne ajută să integrăm aceste două lumi."
Sub capotă, arhitectura este una obișnuită dar puternică: Keystone, Nova, Cinder, Glance și Octavia pe planul de control, stocare Ceph și obiect compatibil S3, rețea cu echipamente Cisco, Juniper și Fortinet, compute AMD și Intel în centre de date Tier 3, cu SLA de 99,95% și NOC 24/7, plus protecție DDoS gestionată. Mesajul: componente standard, fiecare înlocuibilă și care împreună aduc valoare adăugată.
Portabilitate și suveranitate
Un alt punct al prezentării a fost portabilitatea. Mutarea unei încărcări între site-uri ar trebui să fie „o zi de marți, nu un proiect": snapshot, replicare prin backbone-ul propriu (nu prin Internetul public), rehidratare și cut over, cu rollback posibil dacă apar probleme. Fără rearhitectură, fără costuri de egress menite să te descurajeze. Formatele sunt deschise, deci mutarea poate însemna, la nevoie, chiar plecarea de la M247 Global.
În această logică, open source-ul devine un control de suveranitate, nu o preferință de licențiere: entitate și contract UE, centre de date în UE, auditabilitate a planului de control, nicio dependență ascunsă și o ieșire reală. În cazul M247 Global, care operează două centre de date în România, la București și Brașov, un workload poate rămâne în țară și, în caz de nevoie, poate face failover la Viena, Amsterdam sau Manchester, cu același API și același portal.
Pentru cei care vor să migreze, migrarea este gândită în patru faze: evaluare (inventar, hartă de dependențe, o listă onestă cu „ce nu mutăm încă"), pilot pe încărcarea cu cel mai mic risc, migrare în valuri și optimizare continuă. Mediul sursă rămâne activ până la validarea fiecărui val, iar hibridul este o destinație validă.
Prezentarea s-a încheiat cu trei idei de reținut: măsoară dependența în luni (câte luni ar dura o migrare la un alt furnizor), bugetează „taxa de UX" a OpenStack sau folosește o ușă de intrare gata făcută, iar portabilitatea trebuie să funcționeze în ambele sensuri, inclusiv atunci când pleci de la furnizor.
Ofertele de la stand rămân valabile 30 de zile
Dacă ați trecut pe la standul M247 Global sau ați urmărit prezentarea și ați rămas cu întrebări, ofertele de servicii și discounturile prezentate la RONOG 11 rămân valabile încă 30 de zile pentru participanții la conferință. Vă încurajăm să ne scrieți aici pentru mai multe detalii despre cloud, servere dedicate, conectivitate sau protecție DDoS, iar echipa noastră vă va pregăti o configurație pe măsura proiectului dvs.
Mulțumim organizatorilor RONOG și InterLAN-IX pentru o nouă ediție reușită și comunității pentru discuțiile de astăzi. Ne vedem la următoarea!